Tema criptovalute este încă subiectul unei controverse considerabile. Dacă pe de o parte sunt cei care consideră activele digitale un posibil răspuns în ceea ce privește democratizarea la concentrarea bogăției financiare și laudă utilitatea acesteia pentru tranzacții online, pe de altă parte grupul de detractori ai uniformelor virtuale continuă să fie hrănit. Un grup în care se remarcă multe nume ale finanțelor tradiționale, cum ar fi Warren Buffett sau, pentru a rămâne în Italia, David Serra, fondatorul Algebris, cel mai greu vreodată împotriva Bitcoin și a altor criptomonede, indicat ca real rufe pentru capital murdar.
Tocmai din acest motiv a stârnit un oarecare interes studiu emis recent de Guardia di Finanza vizând în special avertizarea despre posibil riscuri legată de răspândirea monedelor virtuale.
Studiul Guardia di Finanza prezentat la Verona
Potrivit Guardia di Finanza, există patru tipuri de riscuri care caracterizează criptomonedele: financiar, monetar, penal și de aplicare a legii. A spune așa este studiu prezentat la Verona, la Palazzo della Gran Guardia, care a servit și ca bază pentru unul comunicare emisă de UIF, Unitatea de informații financiare pentru țara noastră a Băncii Italiei și a găsit aprobarea autoritară a autorităților judiciare.
Punctul de plecare al raportului este constatarea că tehnologie este neutru, dar utilizarea sa nu este. Prin urmare, dacă, pe de o parte, poate acționa ca bază pentru a da viață oportunităților de dezvoltare și investiții, pe de altă parte cu toate acestea, trebuie controlat pentru a garanta investitorii. În special din riscul penal care poate influența utilizarea activelor digitale pentru a finanța nu numai încercările de fraudă împotriva utilizatorilor, ci și formarea unei piețe negre și activități de spălare a banilor și terorism. Ca să nu mai vorbim de posibilitatea mare de bule speculative care ar putea afecta sistemul bancar și sistemul economic global.
Pericolele pe care GdF însuși le susține că nu pot lupta decât în cadrul unei colaborări maxime, în special dând viață organele supranaționale specializat în lucrarea fenomenelor contrastante de acest gen.
Seminarul de studiu care a culminat cu prezentarea raportului a văzut și participarea Sala Maximilian, profesor de matematică la Trento și director al asociației De Componendis Cifris, un fel de grup de reflecție care reunește aproximativ 700 de membri, inclusiv profesori, cercetători și experți publici și privați. El a vrut să-și amintească cum monedele virtuale ar putea reprezenta un sistem capabil să garanteze accesul la finanțare de către cei care se văd excluși din alte modalități posibile. Alternativele în acest sens, totuși, pot duce la rezultate foarte diferite: dacă o criptomonedă creată pe cont propriu și tranzacțiile încredințate unui server implică riscul administratorilor necinstiți, utilizatorii gata să profite de erorile de autentificare ale atacurilor cibernetice care vizează golirea acesteia, bazarea pe un blockchain ar putea da în schimb garanții adecvate celor care doresc confidențialitate asupra identității digitale și care se referă la imposibilitatea de a modifica conținutul.
Rolul sistemului judiciar
Temerile evidențiate de Guardia di Finanza au fost apoi împărtășite de justiție, prin gura lui Antonella Magaraggia, președinte al instanței din Verona, potrivit căreia anonimatul care caracterizează tranzacțiile care implică valute virtuale ar amplifica pericolele că acestea pot fi utilizate în scopuri ilegale. Un alt punct dureros evidențiat de discursul său este cel legat de faptul că activele digitale, în comparație cu monedele obișnuite, ar fi mai puțin susceptibile la confiscare de către oamenii legii și, prin urmare, mai dificil de supus activității normale a practicilor ilegale contrastante.
Discursul său s-a adăugat apoi celui de Eugen Fusco, procuror adjunct la Milano, care a evidențiat creșterea constantă și intensă a infracțiunilor informatice în Italia, cu o creștere de 318% în 2018 comparativ cu datele înregistrate cu un an mai devreme. O tendință favorizată de faptul că companiile italiene continuă să subestimeze problema securității digitale, investind doar 1,5% în securitate cibernetică.
