Tema monede digitale continuă să agite dezbaterea politică nu puțin, chiar și în Eurolanda. Gândește-te doar la un raport publicat recent de Banca Centrală Europeană, intitulat „Cripto-active: implicații pentru stabilitatea financiară, politica monetară și plățile și infrastructurile pieței”, în care analiștii de la Frankfurt au pus sub lupă impactul pe care criptomonedele l-ar putea avea asupra economiei globale. A impactul încă considerat limitat, considerat că în acest moment doar un procent modest din companii au optat pentru plăți în monedă virtuală. Ca atare, nu ar trebui, prin urmare, să reprezinte un element capabil să influențeze politicile monetare, cel puțin atât timp cât dimensiunea fenomenului rămâne la aceste niveluri.
Declarațiile lui Mario Draghi
În același timp, însă, BCE însăși nu a omis să reitereze necesitatea unuia vigilență sporită din partea sa, în conformitate cu declarațiile făcute în acest sens de Mario Draghi despre fenomenul activelor digitale. De fapt, guvernatorul ieșit, într-o declarație recentă, a declarat la rândul său că, potrivit lui, Bitcoin și Altcoin nu sunt valute reale, ci mai degrabă active extrem de riscante și, prin urmare, să fie tratat cu precauțiile cuvenite.
O declarație atenuată de rolul instituțional, dar care le-a amintit pe multe din cele făcute în 2017 de Jamie Dymon, președinte și CEO al JPMorgan Chase, care fără o diplomație excesivă acuzase Bitcoin că se află la acea vreme nimic mai mult decât o simplă înșelătoriecu toate acestea, amenințând cu demiterea comercianților băncii sale surprinși să opereze pe criptomonede. În scurt timp de câteva zile, însă, JPMorgan Chase ar fi însuși surprins să cumpere cantități mari de Bitcoin pentru clienții săi, realizând un profit tocmai la scăderea prețurilor reginei criptomonedei în urma cuvintelor sale. Aceste declarații treziseră în cele din urmă o mulțime de ironie și chiar unele acuzații de tulburări de piață, corectate ulterior prin cuvintele de pe Blockchain, indicată ca o tehnologie cheie pentru evoluțiile viitoare nu numai ale instituției SUA, ci și ale sistemului bancar în general.
Atitudinea Franței și a Germaniei
Declarațiile lui Draghi, însă, au fost înțelese de mulți ca fiind corolar logic al pozițiilor luate în ultimele luni de Franța și Germania. Guvernul de la Paris, în special, și-a exprimat în repetate rânduri intenția de a strânge controlul asupra sectorului, dând viață legislației care vizează reducerea utilizării în activități ilegale. O atitudine explicitată de Bruno LeMarie, ministrul transalpin al finanțelor, care l-a numit pe fostul guvernator adjunct al Băncii Centrale a Franței Jean-Pierre Landau să elaboreze cele mai potrivite reguli pentru a supraveghea dezvoltarea monedelor virtuale. O mișcare pe care mulți analiști au interpretat-o în sensul unui sistem de reglementare capabil să readucă fenomenul sub patul instituțional.
Mai mult, decizia lui Le Marie fusese întâmpinat cu o favoare considerabilă de către guvernul german și în special de la omologul său Peter Altmaier, precum și din Joachim Wuermeling, membru al consiliului de administrație al Bundesbank. La rândul său, acesta din urmă nu ezitase să relanseze, afirmând că monedele virtuale ar trebui reglementate cu reguli globale, întrucât regulile naționale nu pot fi suficiente pentru a gestiona un fenomen acum global, astfel încât să necesite cooperarea internațională.
Având în vedere volatilitatea demonstrată de Dimon, rămâne de văzut totuși dacă această atitudine de închidere parțială a autorităților politice și monetare va continua mult timp sau va da loc unei reconsiderări a fenomenului, pornind poate de la utilitate evidentă pentru tranzacțiile online și sistemul bancar, demonstrat de numeroasele parteneriate stabilite în ultimii ani, de exemplu de Ripple.
