Printre numeroasele declarații care au urmat publicării Cărții albe de către Balanta, mulți au evidențiat faptul că noua monedă digitală a Facebook se prefigurează în practică ca o monedă reală, fără a fi însă nevoie să răspundă instituțiilor monetare.
Până la a face posibilitatea ca. marile companii de tehnologie se pot prezenta în curând ca entități superioare statelor, folosind instrumentele valutare scoase din controlul politicii.
Tocmai în lumina acestor considerații, mulți au acordat o mare atenție declarațiilor lansate de Joseph Lubin, unul dintre fondatorii Ethereum într-un articol publicat pe portalul de informații Cuarţ.
Ce a spus Lubin?
În analiza sa, Lubin a pornit de la o observație: Balanta ar fi
„Un lup centralizat deghizat în miel descentralizat”.
O declarație foarte grea nu numai pentru că merge împotriva unei narațiuni, cea conținută în Cartea albă care ar dori ca Balanța să fie complet fidelă ideilor de democratizare la originea fenomenului uniformelor digitale, dar și pentru că, în practică, denunță ambiția excesivă a proiectului, adică să impună legile în vigoare și să stabilească un suprastructură dominantă.
Mai târziu, în discursul său, el a încercat apoi să atenueze impactul premisei, de exemplu, afirmând că un succes al Balanței ar putea deschide ușile unei relații mai relaxate între activele digitale și lumea înconjurătoare. Impresia trezită de comparația sa a fost totuși la fel de puternică, în practică, confirmând temerile multor analiști și politicieni.
Ambiții excesive
Un proiect cu ambiții excesiv de excesive, care ar putea merge pentru a marca un fel de punct de neîntoarcere: după unii, aceasta este Balanță. În plus, îngrijorările care cresc în diverse sectoare par destul de justificate în lumina marilor așteptări care au însoțit lansarea proiectului de la început.
Gândiți-vă, de exemplu, că Cartea albă indică printre obiectivele noii uniforme virtuale a Facebook aceea a acționează ca un instrument privilegiat pentru transferul de remitențe financiare ale migranților. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, numărul persoanelor care trăiesc în afara granițelor naționale ar ajunge la 300 de milioane, trimitând acasă sume uriașe de bani.
În 2018, fluxurile de remitențe au ajuns la 529 miliarde, cu o creștere de 9,6% față de cifra din 2017. La care trebuie adăugate apoi cele trimise de numărul imens de migranți ilegali care nu pot utiliza rețelele financiare oficiale, ajungând să alimenteze canale de transfer ilegal de bani , un adevărat bazin din care provin de obicei organizațiile de criminalitate organizată și terorism.
Problema care apare este tocmai cea legată de economia ilegală, care ar putea beneficia de existența unei entități căreia conducerea Balanței i-ar putea da o forță chiar exorbitantă, configurând un fel de superstat imposibil de controlat. O problemă pe care mulți o evocă acum, sperând să poată schimba o imagine care, în acest moment, pare destul de îngrijorătoare.
